Național Stire

Direcţia Hidrografică Maritimă, la 95 de ani de activitate

23.02.2021 ⋅ 0 comentarii

Direcţia Hidrografică Maritimă (DHM) sărbătoreşte, marţi, 95 de ani de la înfiinţarea acestui serviciu din structura Marinei Militare Române, în anul 1926, se arată într-un comunicat de presă transmis de Statul Major al Forţelor Navale (SMFN).

Potrivit sursei citate, pe data de 23 februarie, în România este sărbătorită Ziua Hidrografilor Militari, ca o recunoaştere a contribuţiei aduse la dezvoltarea hidrografiei maritime, în cele nouă decenii şi jumătate de activitate, instituţia asigurând suportul specializat pentru navele româneşti şi străine care au străbătut bazinul vestic al Mării Negre şi fluviul Dunărea, prin hărţile, farurile de aterizare şi marcajele de navigaţie din zona de responsabilitate a României.

Pentru marcarea acestui eveniment aniversar, a fost organizată marţi, la sediul instituţiei din Constanţa, o festivitate restrânsă, în acest context fiind prezentat Ordinul Şefului Statului Major al Apărării emis cu prilejul aniversării a 95 ani de la înfiinţarea Direcţiei Hidrografice Maritime, iar locţiitorul Şefului SMFN, contraamiral de flotilă Ion-Cristian Lişman, a felicitat colectivul DHM pentru realizările din domeniul hidrografiei maritime şi a acordat Emblema de Onoare a Forţelor Navale unor specialişti.

Potrivit unui documentar, pus la dispoziţie de SMFN, activitatea hidrografică, în ţara noastră, a început să se dezvolte sub coordonarea maiorului de marină Mihail Drăghicescu, în anii 1882-1883, în timpul timpul marşurilor de instrucţie, desfăşurate pe Dunăre, când echipajele şi elevii militari de la bordul navelor româneşti au efectuat primele măsurători hidrografice, pentru a cunoaşte cu precizie şenalul navigabil şi obstacolele de navigaţie existente. Informaţiile colectate au fost utilizate de maiorul Drăghicescu pentru întocmirea primei hărţi româneşti a Dunării, în anul 1895, care a fost utilizată până în anul 1904.

În anii 1885-1886, s-au executat primele lucrări hidrografice pe litoralul românesc al Mării Negre, în zona Sulina-Gura Portiţei, iar după anul 1893, un grup de hidrografi şi hidrologi români, condus de Grigore Antipa, a efectuat mai multe campanii de lucrări hidrografice.

Prima structură de cercetare hidrografică a fost Secţia specială pentru lucrări hidrografice la Dunăre şi la Mare, care a fost înfiinţată în anul 1897. Aceasta a fost condusă de locotenent-comandorul Alexandru Cătuneanu, un specialist hidrograf militar, cu studii de specialitate în Franţa, care a avut ocazia să participe la două campanii hidrografice în Orientul Îndepărtat şi în Caledonia.

La data de 30 iunie 1897, sub conducerea locotenent-comandorului Cătuneanu, au început cercetările hidrografice ale coastei româneşti, până la distanta de 10 km de litoral, iar în anul 1900, după o activitate laborioasă, pe baza materialelor rezultate din lucrările hidrografice şi hidrologice realizate de către hidrografii militari români, a fost realizată prima hartă marină din România, cunoscută sub denumirea "Harta Cătuneanu". Aceasta a primit medalia de aur la Expoziţia universală de la Paris, în anul 1900. Ulterior, harta a fost actualizată şi reimprimată în anul 1929, fiind folosită până în anul 1952.

După înfiinţarea Serviciului Hidrografic Maritim, în perioada 1926-1955, hidrografii militari au executat măsurătorile hidrografice la gurile Dunării şi prospecţiunile pentru extinderea portului Constanţa, au participat la reamenajarea pentru navigaţie a căilor fluviale şi a litoralului şi au editat peste 20 de hărţi noi de navigaţie, pentru zona de vest a Mării Negre.

În anul 1955, Serviciul Hidrografic Maritim a fost transformat în Direcţia Hidrografică Maritimă (DHM) şi, în perioada 1955 - 1990, personalul DHM a continuat să dezvolte domeniul de activitate al instituţiei prin construirea şi punerea în funcţiune a farurilor Constanţa (1960) şi Sf. Gheorghe (1968), editarea "Cărţii Pilot a Mării Negre" şi a avizelor pentru navigatori.

Din anul 1966, România a devenit membru al Asociaţiei Internaţionale de Semnalizări Maritime (IALA/AISM), iar DHM a primit calitatea de reprezentant al guvernului ţării noastre în această asociaţie. Din anul 1971 până în prezent, DHM este principalul expert al României în probleme privind geografia maritimă şi delimitările maritime. Din această perspectivă, a participat cu specialişti în comisia naţională interministerială de negociere privind delimitarea zonei economice exclusive şi a platoului continental al Mării Negre, în perioada 1998-2009, în procesul României cu Ucraina, la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, pentru delimitarea platoului continental al Mării Negre.

În anul 1985, Organizaţia Hidrografică Internaţională a alocat primul număr de serie internaţional unei hărţi marine româneşti, aceasta fiind înscrisă în Catalogul hărţilor internaţionale în anul 1993. După anul 1990, DHM a editat 37 hărţi de navigaţie naţionale, "Cartea farurilor, semnalelor de ceaţă şi radiofarurilor din Marea Neagră şi Marea Marmara" şi "Tablele Nautice". În anul 2002, DHM a editat prima Hartă Electronică de Navigaţie (ENC) din România, iar perioada 2002 - 2003 a fost realizat Sistemul Meteorologic Integrat National al Forţelo... vezi mai mult



















Sursa: Glasul Cetății

Pentru articolul complet și alte comentarii
vizitați Glasul Cetății