Național Cultura Stire Extern

Expoziția de artă „ENESCU VĂZUT DE ARTIȘTI” prezentată online de Accademia di Romania și Muzeul Național George Enescu

04.05.2021 ⋅ 0 comentarii

În perioada 4 mai – 19 august 2021, Accademia di Romania in Roma și Muzeul Național George Enescu, cu ocazia aniversării a 140 de ani de la nașterea marelui violonist, compozitor și dirijor George Enescu, prezintă online expoziția de artă „Enescu văzut de artiști”, expoziție ce reunește lucrări realizate de artiști precum Corneliu BABA, Fortuna BRULEZ-MAVROMATI, Ninette CARTERET, Fernand CORMON, Horațiu DIMITRIU, Silvan IONESCU, Florica TEIȘANU APOSTOLEANU, Rodica TEODORESCU CIOCÂRDEL și Gheorghe TOMAZIU. De asemenea, în cadrul expoziției este prezentată și lucrarea unui autor necunoscut intitulată „Portret Enescu”, realizată în 1946 și care conține, în partea inferioară, inscripția: Din partea echipajului vaporului „Ardeal”, care a avut cinstea să vă însoțească pe apele Atlanticului, 3 octombrie [1]946.

Figura umană – întreagă, bust, dar mai ales portret (din față, din profil sau semi-profil) – a reprezentat o temă constantă a creației plastice, din cele mai vechi timpuri și până azi. De la redarea fidelă, în manieră fotografică, a fizionomiei modelului – și uneori, cu explorarea trăsăturilor de caracter, a trăirilor și sentimentelor celui portretizat („portretul psihologic”) – s-a ajuns, în epoca modernă, la deformări de tip expresionist, la „portretul-mască” sau la abstractizări care fac personajul aproape irecognoscibil. 

George Enescu (1881-1955), prin personalitatea lui titanică, în diferite ipostaze – de compozitor, violonist, pianist, dirijor, pedagog –, a atras, încă din timpul vieții, numeroși pictori, sculptori, graficieni, care au dorit să îi imortalizeze trăsăturile prin operele lor. Chiar și după moarte, celebrul muzician a continuat să fascineze generații întregi de artiști. Așa se face că Muzeul Național „George Enescu” din București (Palatul Cantacuzino) deține în patrimoniul său un număr semnificativ de portrete ale lui Enescu, majoritatea fiind donate în 1967 de către soția sa, Maruca Enescu-Cantacuzino (născută Maruca Rosetti-Tescanu). Câteva sunt donații directe ale artiștilor (precum cel semnat de Fortuna Brulez-Mavromati), iar un portret (cel de Gheorghe Tomaziu) a fost achiziționat de pe piața de artă, la o licitație.

Selecția de portrete cuprinsă în această expoziție omagială, care marchează împlinirea, în 2021, a 140 de ani de la nașterea lui George Enescu, readuce în prim-plan un nume de rezonanță, cel al maestrului picturii românești Corneliu Baba, care a avut șansa de a-l vedea pe Enescu cu ochii lui, într-un concert de vioară. Pictorul a fost însoțit apoi permanent de „obsesia siluetei dragi a lui Enescu” (după cum a mărturisit în jurnalul său) și i-a dedicat muzicianului de geniu un amplu ciclu de lucrări (desene și picturi în ulei – între care cea reprodusă aici, din 1984, în care muzicianul este văzut de undeva de sus, parcă din balconul unei săli de spectacol, cu vioara sub braț și arcușul în mâna dreaptă, înclinându-și umil capul în fața unui public nevăzut).

Totodată, figurează lucrări ale unor artiști mai puțin cunoscuți azi: Silvan Ionescu și Gheorghe Tomaziu (cu crochiuri în tuș̦ ale capului surprins din profil, impresionante prin spontaneitatea liniei) sau francezul Fernand Cormon (cu un ulei pe pânză din 1905, ilustrând chipul tânărului Enescu, care în acel an compusese prima sa simfonie, Simfonia nr. 1 în Mi bemol major, Op. 13, și care se făcuse deja cunoscut prin concertele sale la Paris). Sunt de r... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății

Pentru articolul complet și alte comentarii
vizitați Glasul Cetății