Asociația SUSȚINEM EXCELENȚA a organizat astăzi, la Colegiul Național „Preparandia – Dimitrie Țichindeal” o primă activitate din șirul activităților care urmează să aibă loc pentru promovarea excelenței la nivelul municipiului și județului Arad. Astfel, la prestigioasa instituție de învățământ arădean a avut loc astfel prelegerea „Aspirații și derapaje în educația contemporană”, susținută de prof. univ. dr. Anton Ilica.

„Este un eveniment pentru asociația nostră, SUSȚINEM EXCELENȚA și pentru Colegiul Național «Preparandia – Dimitrie Țichindeal», una dintre cele mai prestigioase școli din Arad, dar și din România. Prezența noastră aici ne onorează. Este vorba despre continuarea dialogurilor pe care le facem despre execelență, dialoguri în cele șase domenii pe care le abordăm: Învățământ și Cercetare, Cultură, Sănătate, Antreprenoriat, Justițe și Jurnalism. Dorim să mulțumim domnului director Sorin Haiduc, unul dintre cei mai buni directori de școală, cu rezultate renarcabile pe care le cunoaștem cu toții și le mulțumim și elevilor și profesorilor prezenți în sală”, a declarat prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Asociației SUSȚINEM EXCELENȚA.

„Astăzi avem un eveniment foarte important pentru că Asociația SUSȚINEM EXCELENȚA ne-a făcut o vizită în școală. Ca dovadă că își dorește să susțină excelența este prezentă alături de elevii noștri, din clasele a XI-a și a XII-a și cu siguranță că va fi o întâlnire memorabilă pentru copii”, a ținut să spună prof. Sorin Haiduc, directorul Colegiului Național „Preparandia – Dimitrie Țichindeal”, înainte de începerea prelegerii.

Discuție deschisă despre problemele din Educație

Prof. univ. dr.  Anton Ilica este director al Departamentului de EDUCAȚIE din cadrul Asociației SUSȚINEM EXCELENȚA, a fost director (între 1990 și 1998), profesor și elev al Liceului Pedagogic, fost decan al Facultății de Științe ale Educației la UAV, autor de cărți cu conținut pedagogic, metodic și de opinii școlare privind starea educației, publicist de opinie, acesta sugerând soluții pentru ieșirea din „derapajele” semnalate și vizibile în societatea educațională românească. Potrivit profesorului Anton Ilica, greșelile în procedurile de formare a unor cetățeni onești, morali și educați se regăsesc: în familii; în școală; în societate; în politici educaționale; în formarea incorectă a cadrelor didactice; în absența coerenței opiniei publice; în media vizuală și presa scrisă; în popularizare faptelor antisociale; ignorarea realizărilor „excellentia”, adică pozitive; în incoerența ideii de educație, în absența colaborării educaționale dintre școală, familie, biserică, instituții publice, existența unor nuclee noneducaționale (unele televiziuni, indivizi influențabili, spectatori sportivi, găști de cartier, nuclee de prietenii ciudate etc.).

Prof. univ. dr. Anton Ilica le-a spus celor prezenți că tema de astăzi a fost prezentată pe larg în volumul „Derapaje în educația românească”, care i-a apărut la Editura Ideea Europeană București.

„Între timp ai mai apărut două cărți, una despre deșcolarizarea României, a lui Mircea Platon și doua, «Anatomia unei imposturi: O școală incapabilă să învețe», semnată de Mihai Maci, care și el a fost elev al acestui liceu […] Iată trei opinii în volume, în tomuri apreciabile, cu peste 400 de pagini, iar dacă frecventăm presa de natură pedagogică, avem vreo două reviste în toată țara plus poate fiecare județ are câte o publicație, cam toate se referă la problema educației […]  Acceptați că nu întotdeauna învățarea înseamnă și educație și nu întotdeauna educația presupune neapărat și învățare, dar se pot condiționa”, a spus prof. univ. Anton Ilica.

După o scurtă prezentare teoretică a problematicii (explicarea conceptelor și operaționalizarea acestora), au urmat întrebări ale celor prezenți, întrebări la care au răspuns atât prof. univ. dr. Anton Ilica, prof. univ. dr. Lizica Mihuț, președintele Asociației SUSȚINEM EXCELENȚA, cât și prof. Sorin Haiduc, directorul Colegiului Național „Preparandia-Dimitrie Țichindeal”, cei prezenți abordând probleme cu care se confruntă învățământul românesc contemporan.

Sursa: ARQ