Stire

ISTORIA MUZICII PENTRU COPII (și părinții lor) pe scena Teatrului clasic „Ioan Slavici”

15.04.2024 ⋅ 0 comentarii


Jucat pe scena Teatrului de marionete, având premiera pe 11 decembrie 2022,  spectacolul a fost recent mutat pe scena mare a instituției arădene, din pricini mărturisite de BOGDAN COSTEA, directorul acesteia, și anume, succesul repurtat, dar, mai ales, ca urmare a participării, în anul trecut, la festivaluri de teatru, desfășurate pe scene mari, intenția fiind „de a obișnui trupa de actori mânuitori cu asemenea reprezentații”.

Scenariul și regia spectacolului sunt semnate de CRISTIAN BAN, inspirat privind elaborarea acestei istorii, care îi aduce ÎMPREUNĂ pe copii și părinții lor, sub semnul muzicii excepționale, care a sfidat cu ostentație „privirile severe ale timpului”.

Apreciez scenariul inventiv al lui CRISTIAN BAN, care înfățișează 7 extratereștri, care aflându-se într-o farfurie zburătoare, ajung din varii motive, pe Terra și descoperă pe rând, sub o pătură, într-un radio vechi sau într-o cutie magică, INSTRUMENTE MUZICALE (pian, vioară, trompetă, mandolină, chitară, țambal), devenite pretexte pentru rememorarea marilor muzicieni, care le-a conferit celebritate. Astfel, publicul îl aplaudă pe MOZART (anul 1791, an, ce marchează începutul istoriei în discuție) cu pianul său, descoperind frumusețea muzicii clasice, pentru ca apoi, alături de LOUIS AMSTRONG și trompeta sa, dar și de ELVIS PRESLEY, coborât din înaltul scenei, să fredoneze melodii niciodată uitate. Un moment special este reprezentat de MARIA TĂNASE și ANSAMBLUL FOLCLORIC „CIULEANDRA” din ARAD (!), care interpretează două cunoscute cântece: „Cine iubește și lasă”,  „Aseară ți-am luat cercei”, iar marionetele-dansatoare, în costume naționale, „se prind” într-o nostimă horă.                              

Rememorez cu reală plăcere secvențe de faimoase melodii, live în întregul spectacol, interpretate la orgă electronică, chitară, tobă,  de PAUL TONCA, un excelent muzician, absolvent al două instituții de învățământ superior din Cluj Napoca, atât  al Academiei de muzică „Gheorghe Dima”, cât și al Facultății de Teatru și Film, precum și de actorii mânuitori ADINA DOBA, LENUȚA  DOROBANȚU, IZABELA COTESCU, LĂCRIMIOARA SZLANKO, SORIN DOROBANȚU, MIRCEA MOȘ, CRISTIAN BORDAȘ, care au cântat și au dansat cu frenezie, alături de marionetele lor.

Desigur, am recunoscut cu bucurie hiturile lui BEATLES și ale lui AMY WINEHOUSE, dar opțiunea mea, evident, încărcată de nostalgie, a fost pentru regina rockului, JANIS JOPLIN, cu vocea sa „devastator de originală”, de fapt, superstarul generației Flower power și pentru DAVID BOWIE, artist eclectic (art rock, glam rock, pop electronic), unul din cei mai formidabili muzicieni ai secolului al XX-lea.

ACTORII Teatrului de Marionete au demonstrat nu numai profesionalism în mânuirea marionetelor, ce prin talentul lui CLAUDIU IONESCU (design și creație marionete), semănau cu protagoniștii spectacolului, ci și remarcabile calități artistice, interpretând, cu iubire și deplină dăruire, muzicieni de excepție.              

Periplul muzical însoțit de coregrafia antrenantă, elaborată de MAURA COSMA s-a desfășurat în cadrul scenografic sugestiv dar lipsit de strălucire, gândit inițial pentru Teatrul de marionete, de către IRINA CHIRILĂ (semnează și costumele, adecvate scenariului), probabil, dificil a fi „îmbogățit” pe scena mare a Teatrului.

În concluzie, un spectacol electrizant, pe alocuri, încântător, aplaudat deopotrivă de cei mari și de cei mici, cu multă muzică de calitate, un spectacol care „a pierdut” însă, din punctul nostru de vedere, prin prezența excesivă a limbajului abracadabrant al extratereștrilor, un limbaj simpatic inițial, dar agasant prin continuă și prea multă utilizare.

Aprecieri pentru afișul spectacolului realizat de talentata fetiță de 9 ani, MEDEEA POPA, căreia îi prevăd un viitor special, în plan artistic, dorindu-i totodată, SUCCES!  

Lizica Mihuț

                                               

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

Sursa: ARQ

Pentru articolul complet și alte comentarii
vizitați ARQ
fashiondays.ro