Securitatea datelor în business: best practices pentru 2025
14.08.2025 ⋅ 0 comentarii
Gestionarea și protecția datelor devin priorități pentru orice companie care vrea să prospere în 2025. Amenințările cibernetice se diversifică rapid, iar reglementările devin mai stricte. De la atacuri bazate pe inteligență artificială la cerințe tot mai multe referitoare la confidențialitate, liderii de afaceri trebuie să țină pasul cu schimbările pentru a evita pierderile financiare, blocarea activității sau afectarea reputației. În acest articol, descoperi șapte practici recomandate pe care te sfătuiesc să le integrezi cât mai repede în strategia organizației tale.
Atacatorii adoptă tehnologii avansate, iar 2025 aduce o diversificare a metodelor de atac. Instrumentele bazate pe inteligență artificială (AI) permit dezvoltarea unor atacuri ransomware personalizate și greu de blocat. De asemenea, dispozitivele din categoria Internet of Things (IoT) sunt folosite tot mai des pentru a accesa rețelele companiilor. Amenințările persistente avansate (APT) implică infiltrări pe termen lung, uneori greu de detectat cu soluțiile tradiționale, de aceea trebuie să investești inteligent în business data security, adică în soluții pentru securitatea rețelei informatice.
Inteligența artificială poate contribui decisiv la creșterea siguranței datelor. Soluțiile moderne de business data security integrează deja platforme cu AI care analizează volume mari de date în timp real, detectează automat anomaliile și oferă alerte relevante echipelor de securitate.
De exemplu, companiile care au migrat la sisteme ce prioritizează automat alertele importante reușesc să reducă timpii de răspuns la incidente și să evite suprasolicitarea departamentului IT. Machine learning (învățarea automată) permite recunoașterea unor tipare noi de amenințări, ceea ce crește semnificativ gradul de protecție mai ales în mediile cloud sau hibride. Analizează rezultatele și adaptează-ți setările, pentru a filtra alarmele false și a reacționa prompt doar la incidente reale.
Transpunerea reglementărilor precum Directiva NIS 2 sau regulamentul DORA presupune obligații stricte privind monitorizarea, raportarea și protejarea informațiilor. NIS 2 solicită organizarea unor fluxuri clare pentru identificarea și raportarea incidentelor de securitate. În sectorul financiar, DORA stabilește reguli clare pentru continuitatea serviciilor IT. GDPR, aplicat tuturor companiilor care gestionează date personale, impune măsuri pentru protejarea confidențialității utilizatorilor și pentru gestionarea consimțământului, încă din etapa de proiectare a aplicațiilor (Privacy by Design).
Pentru a gestiona ușor aceste cerințe:
Un audit anual extern ajută la verificarea gradului de conformitate și identificarea rapidă a punctelor vulnerabile.
Oricât de bun ar fi un sistem, există întotdeauna riscul ca un atac să treacă de măsurile de prevenire. Multe firme și-au redus timpul de revenire după un incident datorită măsurilor eficiente de reziliență. Implementează backup-uri automate, izolate de rețea (de exemplu, prin tehnologia Air-Gap sau WORM). În cazul unui atac ransomware, poți restaura datele fără să pierzi timp.
Utilizează o arhitectură Zero Trust, astfel încât fiecare acces în rețea să fie verificat, iar atacatorii să nu poată ajunge cu ușurință la toate resursele. Este recomandat să alegi o infrastructură de business data security robustă, cu monitorizare proactivă și control asupra accesului din partea furnizorului. Practic, dacă realizezi teste regulate pentru simularea atacurilor, îți crești rapid capacitatea de reacție și limitezi pierderile.
Migrarea în cloud aduce rapiditate și flexibilitate, dar implică provocări suplimentare privind protecția datelor. Pentru a reduce riscurile:
Aplica principiul Privacy by Design încă din faza de proiectare a sistemelor, astfel încât protecția datelor să fie inclusă, nu adăugată ulterior.
Majoritatea incidentelor de securitate apar din cauza greșelilor umane, nu a tehnologiilor defectuoase. Atacul de tip phishing, de exemplu, rămâne eficient pentru că un angajat neavizat poate deschide un link periculos sau poate divulga fără atenție date importante. Organizează sesiuni regulate de training adaptate nivelului de cunoștințe al fiecărei echipe. Include simulări de phishing, tutoriale practice și studii de caz recente pentru a crește gradul de conștientizare. Platformele de microlearning te ajută să livrezi rapid informații, actualizate ușor ori de câte ori apar amenințări noi.
Dacă nu ai resurse interne sau expertiză avansată în IT, serviciile SOCaaS (Security Operations Center as a Service) devin o soluție recomandată. Echipe specializate monitorizează permanent infrastructura organizației, reacționează rapid la incidente și asigură acces la tehnologii avansate, fără investiții majore în recrutare sau training.
Aceste servicii se dovedesc eficiente mai ales pentru companii mici și mijlocii sau pentru domenii sensibile ca sănătatea, finanțele sau energia. Un exemplu: o clinică medicală din România a redus semnificativ timpul de răspuns la incidente, apelând la un furnizor SOCaaS care a preluat monitorizarea și a asigurat coordonarea rapidă cu echipa IT locală. Externalizarea aduce transparență în costuri, integrarea rapidă a soluțiilor de ultimă generație și reacții prompte la apariția amenințărilor noi.
Evaluează periodic nivelul de securitate al companiei, compară-l cu practicile din industrie și ajustează bugetul în funcție de riscuri, nu doar de nivelul actual de cheltuieli. Adoptă un plan de acțiune flexibil, care să includă audituri, teste de penetrare și actualizări regulate. Cere feedback constant de la echipa IT, pentru a decide unde trebuie să crești sau să eficientizezi resursele. Securitatea datelor rămâne o provocare continuă pentru orice afacere. Alocă timp pentru planificare, folosește mixul de tehnologii moderne și implică angajații în procesul de apărare. Urmează cele 7 best practices și actualizează constant strategiile, ca să pregătești organizația nu doar pentru riscurile de azi, ci și pentru cele care apar în 2025.