Stire

Fotoliul de subprefect presupune - Activitate intensă şi responsabilitate pe măsură

22.02.2008 ⋅ 0 comentarii

Puţină lume cunoaşte în amănunt  pe ce se bazează Legea 10, Fondul Proprietatea şi  Fondul Funciar. Pentru a lămuri neînţelegerile apărute  de-a lungul timpului privind  aceste legi,  am stat de vorbă  cu Carmen Ila, subprefect al Aradului.

– Care au fost paşii pe care i-aţi urmat pentru a ajunge acum în funcţia de subprefect?

– Eu am unsprezece ani de activitate în instituţia Prefecturii. Am început ca şi consilier juridic, apoi am avansat pe postul de şef  Birou Juridic, a urmat funcţia de şef Serviciu Juridic, iar a urmat funcţia de secretar general. Am dat un concurs la Bucureşti, pentru că s-a schimbat denumirea funcţiei în cea de înalt funcţionar public, în baza statutului funcţionarului public pe legea 188 din 1999.

– Şi aşa aţi ajuns să deţineţi o funcţie de conducere care implică multe responsabilităţi...

– Da. Din anul 2003 sunt înalt funcţionar public, iar din anul 2006 am avansat ca subprefect prin transfer  între cele două posturi. Şi pentru acest post am dat examen şi am urmat un an de zile cursurile Institutului Naţional de Administraţie, pe lângă alte cursuri urmate ulterior. E adevărat că implică multă responsabilitate, dar fac ceea ce îmi place şi ceea ce mi-am dorit. Pentru că eu consider că am atins punctul maxim al unei funcţii pe care o poate avea o femeie.

– Ce ne puteţi spune despre Legea 10?

– Aplicarea acestei legi este împărţită între trei instituţii care au fiecare atribuţii generale. Adică totul pleacă de la Primării, unde se depun cererile, care dau bunul cerut de om în natură sau compensare cu alte bunuri de acelaşi fel atunci când nu mai există. Apoi ajung la Prefectură care verifică legalitatea dispozitivelor date de primari, le centralizează pe natură sau despăgubiri şi le trimite la Bucureşti la Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţii. Aceştia fiind cei care se ocupă cu despăgubirile băneşti. Altfel zis, în luna ianuarie, pe judeţ aveam 5.558 de notificări din care o mare parte au fost soluţionate prin diverse metode legale (în natură, despăgubiri valorice, prin combinarea măsurilor), iar o parte au fost respinse sau trimise spre instanţa de judecată.

– La Fondul Funciar problemele sunt la fel, sau merg mai repede?

– Deci, pot spune că privind acest fond lucrurile stau mult mai bine şi ţin să le mulţumesc pe această cale primarilor care au înţeles că trebuie să restituie pământul şi au dislocat din păsunea comunală pentru a pune la dispoziţia Comisiilor de Fond Funciar acele terenuri. Sunt localităţi care au finalizat 100% aceste probleme, iar per total pot afirma că 90% din această situaţie este rezolvată. Deşi pe hârtii la emitere titluri de proprietate cred că ajungem la 99%, dar mai sunt şi situaţiile litigioase care trebuiesc rezolvate.

– Ce probleme aţi întâmpinat privind cererile oamenilor?

– La momentul realizării cererilor am avut mai multe probleme dar privind problemele „ciudate” dacă pot să le spun aşa au fost câteva cazuri. La Tauţ de exemplu prin Legea 247 o persoană a depus cerere pentru retrocedarea terenului, iar Comisia Judeţeană a respins-o iniţial. Dar persoana respectivă s-a adresat instanţei care i-a dat câştig de cauză şi a dispus restituirea a mii de hectare de teren, ce depăşeau teritoriul administrativ al localităţii. Acum rămâne să se stabilească rezolvarea acestei situaţii. Altă localitate a fost Păuliş, unde s-au scris dubluri de procese verbale de punere în proprietate. Dar am avut şi lucruri bune, cum ar fi problema de la Moneasa, unde cazul privind pădurea Nemeşească s-a rezolvat, iar primarul, secretarul şi doi membri din consiliu au fost scoşi de sub urmărirea penală.

– În ce constă Fondul Proprietatea şi când devine operaţional?

– Fondul Proprietatea se adresează persoanelor care nu au fost despăgubite în natură sau în bani. Primarii sunt cei care analizează dosarele, iar noi verificăm dacă e legal ceea ce au dispus ei acolo.

Adică, dacă Primăria nu dispune de pământ, nu vrea să dea din păşunea comunală sau oamenii nu sunt înscrişi pe tabele cu despăgubiri, noi trebuie să verificăm cum stă exact situaţia în zonă. Tabelele cu dosare se analizează la fel ca cele pe legea 10, iar apoi se duc la Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţii şi acolo se decide cât şi cum se dă. Iar de anul acesta devine operaţional, în sensul că toate dosarele nesoluţionate în natură vor ajunge la A.N.R.P. pentru a se vedea despăgubirea bănească.

Sursa: Glasul Aradului

Autor: Corina_Timpa ⋅

Pentru articolul complet și alte comentarii
vizitați Glasul Aradului
fashiondays.ro