Arădenii sunt prinşi între reglementările europene şi sistemul învechit de producere a energiei termice, care produce gigacaloria la preţ enorm. Peste 150 de administratori şi preşedinţi ai asociaţiilor de proprietari s-au întâlnit ieri seară, la Adunarea Generală a Uniunii Locale a Asociaţiilor Locative Arad (ULALA). Şedinţa s-a desfăşurat la Casa Sindicatelor, fiind prezidată de preşedintele ULALA, Dorina Lupşe, şi de vicepreşedintele Vasile Arion. La Adunarea Generală au mai participat, ca invitaţi, o serie de reprezentanţi ai autorităţilor locale sau ai instituţiilor furnizoare de utilităţi: Cornel Bobancu, şef secţie Termoficare CET Hidrocarburi Arad; Gheorghe Ardelean, director comercial Compania de Apă; George Precup, şef departament Vânzări şi Management Servicii Clienţi E-on Gaz; Claudia Macra, city-manager-ul Aradului; Petru Olaru, preşedinte Federaţia Asociaţiilor de Locatari Timişoara.
Comunicare deficitară între Primărie şi asociaţiile de proprietariŞedinţa Uniunii Locale a Asociaţiilor Locative Arad a început cu o dare de seamă a Consiliului Director, fiind prezentate activităţile întreprinse de asociaţie pe parcursul anului 2009.  Astfel, cel mai interesant punct al primei părţi a fost atunci când preşedintele Dorina Lupşe a amintit participarea ULALA la două dezbateri publice organizate de Primăria Arad, pe tema taxelor şi impozitelor locale şi pe problema preţului la gigacalorie. Subiectul a revenit în atenţia vorbitorilor în ultima parte a şedinţei, când s-a discutat despre relaţia dintre asociaţiile de proprietari şi administraţia locală. Atunci, iniţiativa a fost preluată de vicepreşedintele Vasile Arion, care a amintit o serie de probleme cu care se confruntă administratorii sau preşedinţii asociaţiilor de proprietari, atunci când intră în relaţie cu Primăria, mai precis cu „compartimentele de specialitate”. Printre acestea s-ar regăsi controlul periodic al actelor asociaţiei, care conform lui Arion trebuie efectuat acasă la administrator sau „pe teren neutru”. În schimb, administratorii ar fi chemaţi la Primărie, existând unele sesizări că acolo nu ar fi trataţi cum trebuie. Cineva din sală a reclamat faptul că „intri în birou şi sar şase oameni pe tine”. Răspunsul Claudiei Macra a fost că de multe ori administratorii nu sunt de găsit la domiciliu, plus că trebuie eliminată orice suspinciune privind corectitudinea controlului, prin instituirea unor echipe formate din cel puţin doi oameni.  Pe lângă problemele dintre asociaţiile de proprietari şi Primărie, cei de la ULALA au reclamat şi disfuncţionalităţile dintre administraţie şi Uniune. „Foarte puţine dintre propunerile noastre au fost însuşite de către Primărie”, a spus Vasile Arion, referindu-se la cereri precum scăderea preţului la gigacalorie, competenţa profesională a membrilor Adunării Generale a Acţionarilor de la CET (inclusiv a consilierilor municipali), reglementarea situaţiei cablurilor aeriene, parcările cu plată dintre blocuri sau consultarea Uniunii în privinţa unor proiecte de hotărâre cu interes pentru asociaţiile de locatari, înainte ca acestea să ajungă la transparenţă. City-managerul Claudia Macra a încerca să ofere un răspuns la fiecare solicitare, spunând că există un proiect de hotărâre în lucru pentru reglementarea situaţiei cablurilor şi publicităţii stradale, sau că în proiectul de buget al municipalităţi pentu anul 2010 este prevăzută o sumă pentru coparticiparea la izolarea termică a 43 de blocuri. Contribuţia Primăriei în cazul izolării termice a blocurilor de locuinţe este de 30%, 20% fiind asigurată de proprietari iar diferenţa de Guvern. Conform Claudiei Macra, cele 43 de blocuri sunt în aşteptarea „avizului de includere în programul naţional, de la Minister”. Ca fapt divers, reprezentanţii administraţiei au fost invitaţi „să vină cu noi să asiste tacit la încasări”, pentru ca aleşii să ia contact cu frustrăile pe care oamenii le exprimă atunci când dau din mână milioanele pentru întreţinere.
Reprezentantul CET: „Partea bună cu preţul mare la gigacalorie: şoc mai mic la ridicarea subvenţiei”Reprezentanţii consiliului director al ULALA au anunţat că toate subvenţiile pentru energia calorică ar putea fi sistate din luna aprilie, deoarece Uniunea Europeană le va interzice. Atunci, va trebui să plătim preţul real de producere al gigacaloriei, estimat de Vasile Arion la o sumă „în jurul a 340-350 lei. Nu ştiu să vă spun exact acum, pot face însă un calcul zilele următoare” a spus Arion presei, într-o pauză a şedinţei. Acum, arădenii plătesc 207 lei pentru gigacalorie. Inginerul Cornel Bobancu spune însă că partea bună a acestui preţ mare ar fi şocul mai mic la ridicarea subvenţiei. „Nu ne încălzeşte prea mult acest lucru, dar se apropie momentul când subvenţiile vor dispărea”, a spus Bobabncu, adăugând că arădenii sunt printre bunii-platnici naţionali atunci când vine vorba de factura la termoficare. De fapt, reprezentantul CET Lignit a recunoscut că „asociaţiile de proprietari au ţinut sistemul de termoficare în viaţă”, prin plata la timp a facturilor.La începutul intervenţiei sale, inginerul Bobancu a fost rugat să facă o prezentare a principalelor probleme cu care se confruntă CET-ul şi de ce a trebuit divizat. Legând această prezentare de preţul gigacaloriei, s-a ajuns la concluzia că arădenii plătesc atât de mult pentru căldură datorită dotărilor vechi ale CET-ului şi a sistemului învechit de conducte. Lipsa investiţiilor a transformat sistemul energetic arăden în unul total neperformant, cu repercursiuni grave asupra confortului cetăţenilor. „Recunoaşteţi că de atât timp factorii de răspundere centrali sau locali nu s-au preocupat pentru investitii?”, a fost întrebat Bobancu de către Vasile Arion. „Suntem în al 14-lea ceas, factorii de răspundere sa prioritizeze problemele Aradului, problema energetică nu poate fi pe locul 10, să fie foarte clară ca propritate, ea a lipsit din atenţia factorilor locali mai noi sau mai vechi. În Bucureşti sau Constanţa au fost proteste când s-a trecut de la 119 la 136 lei. Suntem la nivelul anului 1989 cu incălzirea în Arad”, a continuat Arion. Acesta mai evaluează investiţiile necesare pentru modernizarea întregului sistem energetic arădean (CET plus reţele) la ...un miliard de euro. „În lipsa unei strategii la nivel naţional, este destul de greu ca autoritatea locală să ia în mâini această problemă. De la producţie începând, pe partea de transport apoi, sunt necesare investiţii foarte mari. Autoritatea publică locală nu poate prelua acest efort investiţional”, a pus punctul pe I inginerul Cornel Bulboacă. Altfel, participanţii prezenţi la Adunarea Generală ULALA au mai plecat şi cu informaţia că românii plătesc cea mai scumpă „căldură” din toată Uniunea Europeană, cu 18% la sută peste media europeană, tot datorită „investiţiilor mici care s-au făcut în sistem după 1990”. Despre divizarea CET-ului, Cornel Bulboacă a explicat că aceasta a fost făcută din raţiuni de eficientizare, şi pentru posibilitatea atragerii unor fonduri europene pentru modernizare. În altă ordine de idei, cei de la CET doresc să introducă nişte contoare cu ultrasunete, ce pot fi citite de la distanţă. Reprezentantul furnizorului de agent termic a mai spus că numărul avariilor la apa caldă sau căldură s-a redus în ultima vreme, explicându-le participanţilor şi diferitele tiprui de avarii. În mod surprinzător, despre repartitoarele de încălzire nu s-a vorbit aproape deloc, singura idee notabilă fiind aceea că ele trebuiau montate şi funcţionează în condiţii optime doar în blocurile izolate termic! Administratorii, invitaţi să facă reclamă noilor contoare de apartament, sincronizate cu cel de branşamentFurnizarea apei potabile nu a provocat prea multe discuţii în această Adunare Generală a ULALA.  Nu s-a vobit despre scumpirea din 2010 a acestui serviciu, în schimb a fost luată în discuţie posibilitatea montării unor noi contoare de apartament, sincronizate cu cel de branşament, de pe care este citit consumul de cei reprezentanţii Companiei. Reprezentanţii ULA-LA au spus că un astfel de contor, compatibil cu cel de branţament, costă în jurul a 40 de euro. Astfel, cu o investiţie de 160 de euro ar putea fi eliminate diferneţele dintre factura emisă de Compania de Apă şi suma metrilor cubi consumaţi, conform citirii individuale a contoarelor de apartament. „Dacă îmi pun contoarele astea de 160 de euro, mai are administratorul voie să mă încarce cu un metru cub în plus?”- a venit o întrebare din public. Răspunsul inginerului Gheorghe Ardelean a fost că facturarea se face pe baza consumului înregistrat de contorul de branşament. Mai departe, s-a vorbit despre un fel de „ţeapă” luată de cei care şi-au montat, benevol, contoarele de apartament, în sensul că acestea nu înregistrează extrem de fidel consumul. Concluzia a fost că românii nu au fost atunci informaţi corect. Alte discuţii privind apa potabilă au vizat posibilitatea de a monta mai multe branţamente pe imobil, posibilă în anumite condiţii, dar şi despre testarea unor contoare de branşament care funcţionează pe baza undelor radio. Deocamdată, acestea sunt în teste la câteva blocuri din jurul Companiei de Apă.
Gaz: când liberalizarea pieţei de utilităţi se întâlneşte cu nişte oameni obişnuiţi să lucreze cu statulCând s-a ajuns la problema noilor contracte de furnizare a gazului metan între asociaţii şi E-On Gaz, spiritele s-au încins puţin. Oamenii prezenţi la şedinţă nu au mai avut în faţă un reprezentant al unei companii de utilităţi întreţinută din bani publici, ci reprezentantul unei companii private, a cărei prim scop este obţinerea profitului. Astfel, au fost contestate o serie de decizii ale E-on de reducere a costurilor, George Precup fiind nevoit să explice în permanenţă cum a gândit managementului companiei.În ordine cronologică, la capitolul „gaz” a intrat în scenă Petru Olaru, preşedintele unei asociaţii similare ULALA, din Timişoara. Olaru a sintetizat principalele nemulţumiri faţă de situaţia în care s-a ajuns cu noile contracte de furnizare a gazului: prima faţă de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei „pentru că a aprobat contractele”, iar a doua faţă de prevederea privind estimarea, de către consumator, a consumului de gaz pentru luna viitoare. De fapt, asociaţiile pot opta pentru autocitire lunară sau pentru pachete de consum trimestriale, cu o regularizare făcută o dată la trei luni. Ultima posibilitate i-a nemulţumit în mod special pe oameni, care au adus acuzaţii E-on că a preferat să dea afară oameni (care citeau contoarele) sau să închidă casierii, „ca să vă facă administratorii serviciile”. „Aşa este în economia de piaţă, nu era vorba numai de salariul unei casieriţe, ci şi de chirie, asigurarea pazei”, a încercat să explice George Precup. Altfel, reprezentatul E-on Gaz a spus că estimările companiei privind consumul au o marjă de eroare de 2-3%, iar astfel asociaţiile de proprietari nu ar trebui să fie sceptice atunci când sunt încadrate într-o categorie sau alta, pe care vor putea să o schimbe lunar. A fost abordată şi problema  întârzierilor la facturi, reprezentantul  E-on explicând că se încearcă rezovarea problemei cu reprezentanţii Poştei Române. George Precup a mai anunţat că s-a liberalizat piaţa şi în domeniul verificărilor periodice ale instalaţiilor de gaz, acestea putând fi efectuate de orice firmă autorizată, care însă va trebui să ceară proiectul tehnic al instalaţiei de gaz, contra cost, de la E-on. Aici, oamenii din nou au protestat împotriva eliberării autorizaţiei contra cost, răspunsul fiind acela că pentru întreţinerea ei, E-on are anumite cheltuieli. Rămânând în zona economică, George Precup a spus că preţul gazului este reglementat strict de ANRE, la o nemulţumire formulată în privinţa faptului că Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor nu este consultată în acel proces. În plus, „uitaţi-vă pe orice ziar financiar. Cât profit a făcut E-on? Zero”, a conchis Precup. Finalmente, şeful departamentului marketing din cadrul E-on Gaz Târgu Mureş a spus că pe viitor există posibilitatea plăţii facturii de gaz direct la administratori, aceştia urmând să primească un comision.

Sursa: Observator.info