Leul a înregistrat luni cel mai prost curs oficial din istorie, de 4,3257 lei/euro, în creştere cu 4,5 bani faţă de cel de vineri. Ieri, tendinţa de scădere a continuat. Referinţa publicată marţi de BNR pentru euro a urcat la un nou record istoric, 4,3523 lei/euro, deşi leul a recuperat pe piaţa interbancară din pierderile înregistrate la finele sesiunii de luni, iar paritatea pentru dolar a depăşit de asemenea ultimul nivel maxim absolut, ajungând la 3,5697 lei/dolar.    Astfel, comparativ cu rata oficială de luni, de 4,3257 lei/euro, care a reprezentat de asemenea un nivel maxim absolut de la introducerea monedei unice europene, cursul de marţi a fost cu 2,66 bani mai mare. Rata oficială pentru dolar este cu 7,01 bani mai mare faţă de nivelul din sesiunea anterioară, de 3,4996 lei/dolar .   De data aceasta, prăbuşirea leului nu s-a datorat unui atac speculativ, ci faptului că marile companii, românii bogaţi dar şi cei de rând, după o săptămână în care s-au anulat şi s-au aprobat de câteva ori tăierea pensiilor şi majorarea TVA, au dat buzna la ghişeele bancare şi la casele de schimb valutar pentru a cumpăra valută, speriaţi de posibilitatea unei deprecieri masive. Dealerii arată cu degetul şi spre declaraţia unui director BNR, care a anunţat că este posibilă o explozie a cursului de până la 6 lei/euro. Banca Naţională, în mod surprinzător, nu a intervenit în piaţă decât declarativ, explicând cursul maxim record prin faptul că a avut loc un “şoc psihologic”. Rezervele BNR, de peste 34 de miliarde de euro, sunt suficiente pentru a menţine cursul cel puţin un an, susţin economiştii. Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a îndemnat la calm şi a subliniat că, din calculele Fondului, “cursul de echilibru” al României este de 4,1-4,2 lei/euro.
Speriaţi de posibilitatea unei deprecieri masive a leului, românii, patroni sau simpli angajaţi, au dat fuga la bănci şi la casele de schimb valutar şi şi-au transformat leii în euro. Rezultatul a fost unul uşor de anticipat: cererea mare de valută a dus cursul la un nou maxim istoric, românii depreciind practic leul de frica deprecierii.Cursul oficial al leului faţă de euro a urcat luni până la 4,3257 lei pentru un euro, fiind cea mai proastă cotaţie din istorie. Acesta este însă cursul oficial, anunţat de BNR. După ce banca centrală a calculat paritatea leu/euro, cursul a continuat să crească până la peste 4,37 lei pentru un euro. Contrar aşteptărilor, leul nu s-a depreciat nici din cauza anunţului privind majorarea TVA şi nici datorită unor investitori străini care au pariat sume mari de bani pe un curs mai mare. Motivul pentru care leul se află la cel mai prost curs din istorie faţă de moneda unică europeană este că românii bogaţi şi firmele din România s-au speriat de posibilitatea unei cotaţii şi mai mari şi au renunţat la lei în favoarea euro.“Nu este vorba despre niciun atac şi nici nu sunt străinii de vină pentru căderea leului. Nu e vorba despre bancheri englezi sau americani. Cauza este în mare parte una internă. Oamenii cu bani din România şi unele firme mari, mai ales retaileri, auzind declaraţia oficialului BNR privind posibilitatea unui curs de până la 6 lei pentru un euro, au decis să renunţe la depozitele în lei pe care le aveau şi să le treacă în euro, ceea ce a dus la creşterea cursului”, a declarat pentru Gândul un dealer.Eugen Rădulescu, director în cadrul BNR, declarase că nu ştie unde se poate duce cursul şi că nici nu vrea să se gândească la acest lucru, însă că “îngheţarea acordului cu FMI, cuplată cu o eventuală paralizie a deciziei politice, l-ar putea duce în bălării. 5-6 lei pentru un euro, poate şi mai rău”. El a precizat că declaraţia este în nume propriu şi că nu reprezintă punctul de vedere oficial al BNR. Rădulescu a explicat apoi că declaraţia sa a fost foarte clară şi că estimarea privind acel nivel al cursului face parte dintr-un scenariu în care îngheaţă acordul cu FMI şi Guvernul nu reuşeşte să echilibreze în scurt timp bugetul de stat.
Românii au cumpărat luni de două ori mai multă valutăTeama de o depreciere puternică nu s-a manifestat numai la nivelul românilor cu mari disponibilităţi de bani, ci şi la nivelul românului de rând. Populaţia a cumpărat luni cel puţin de două ori mai multă valută decât într-o zi normală. “Enorm de mult a crescut cererea pentru euro. Pot spune că astăzi singurele operaţiuni au fost de vânzarea de euro. Vânzările au explodat. Cererea a fost de cel puţin cinci ori mai mare decât într-o zi obişnuită”, a declarat Andrei Sterescu, administrator Luxor, casă de schimb prezentă în Bucureşti şi Arad.La majoritatea sucursalelor bancare unde existau case de schimb au fost cozi pentru serviciile de schimb valutar. “A existat o cerere mai mare pentru valută, dar au fost şi mulţi care au fost precauţi pentru că nivelul cursului li s-a părut foarte ridicat, iar mulţi aşteaptă intervenţia BNR. Comparativ cu vineri, a existat o creştere a volumului şi numărului de tranzacţii cu valută de 50%, iar faţă de o zi obişnuită, tranzacţiile au fost aproximativ de două ori mai ridicate”, a declarat Alina Piciorea, şefa departamentului de vânzări corporate şi retail din trezoreria Piraeus Bank
BNR nu a intervenitÎntrebarea care a stat pe buzele tuturor luni a fost de ce nu a intervenit BNR pentru a apăra pragul de 4,3 lei pentru un euro. În timp ce dealerii susţin că banca centrală a dorit să “arate pisica”, respectiv faptul că în loc să reducă din cheltuieli guvernul, după decizia Curţii Constituţionale, a decis să majoreze TVA, oficialii BNR nu au dorit să comenteze în detaliu. “Ne-au arătat pisica. Ne-au arătat ce se întâmplă cu leul dacă fie şi pentru o singură zi îşi ia mâna de pe el. BNR a susţinut pe faţă primul plan de restructurare a cheltuielilor publice, care includea tăierea pensiilor şi a salariilor. Poate este felul bizar al BNR de a spune «V-am spus noi că se ajunge aici dacă umblaţi la taxe în mijlocul crizei»”, explică un dealer.Poziţia BNR în ceea ce priveşte intervenţiile asupra cursului a fost explicată, parţial, de Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. La câteva zeci de minute după ce banca a anunţat cel mai mare curs din istorie al leului faţă de euro, Vasilescu a declarat, în cadrul unei emisiuni televizate, că “La această oră cursul exprimă un şoc psihologic (...) asta nu înseamnă că este vorba despre o tendinţă”. Întrebat de ce nu a intervenit BNR pentru a stopa deprecierea leului, intervenţie la care se aştepta toată piaţa, consilierul guvernatorului BNR a declarat că nu poate să comenteze astfel de decizii, dar că “atunci când au loc, intervenţiile sunt foarte rar observate de piaţă”. Oficialul băncii centrale a explicat, totuşi, că o intervenţie BNR asupra cursului ţine cont de un raport între posibilitatea de a interveni şi oportunitatea intervenţiei.Deprecierea leului de luni a fost pusă pe seama unui şoc psihologic şi de Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, care a subliniat că deprecierea poate fi anulată. “Deprecierea de luni a avut o componentă psihologică foarte importantă (...). Fără îndoială că ea este reversibilă. E un moment emoţional puternic. Economia românească nu s-a schimbat atât de puternic de la o zi la alta”, a declarat oficialul Fondului. El a precizat că, din calculele şi estimările FMI, cursul de echilibru al României este 4,1-4,2 lei pentru un euro.
BNR poate ţine cursul unde vrea cel puţin un anPână acum, spun dealerii, BNR a intervenit de fiecare dată când leul a dat semne de depreciere puternică. Aceste intervenţii însă costă, pentru că banca centrală, pentru a ţine cursul, este nevoită să vândă sume mari de valută sub cotaţia cerută de piaţă. În mai, de exemplu, BNR ar fi cheltuit circa un miliard de euro pentru a ţine cursul, conform unor estimări recente ale ING România.În urma acordului cu FMI însă, prin primirea a circa 9 miliarde de euro de la Fond, rezervele băncii centrale au ajuns la un maxim record, de circa 34 de miliarde de euro. “E un puseu. Important este să ne uităm la tendinţe. BNR are capacitatea de interveni pe curs pe termen scurt pentru că rezervele sunt mari, la un nivel record. Un an, cel puţin, poate interveni fără probleme, atunci când va considera că este nevoie. Să vedem după aceea însă, când vom începe să returnăm banii la FMI”, a declarat pentru Gândul Laurian Lungu, managing partner Macroanalitica. El a precizat că, acum, când România este “cu cuţitul la os”, “avem o oportunitate foarte bună de a face reformă fiscală”. “Ce s-a făcut până acum nu este reformă. Costurile cu pensiile şi cu salariile sunt în continuare foarte mari, ca pondere în economie. Trebuie eficientizat sistemul public, de la sănătate la învăţământ şi la administraţia publică”, susţine Lungu.Dealerii, la rândul lor, susţin că problema banilor pentru susţinerea cursului nu se poate pune în cazul băncii centrale din România. “BNR nu are nevoie de foarte mulţi bani pentru a putea ţine cursul. Este foarte greu de estimat...cred că 100 de milioane de euro ar fi de ajuns, ceea ce la nivelul rezervelor pe care le are banca centrală este puţin. Norocul lor, ca să zic aşa, este că piaţa noastră este mică şi că poate fi influenţată uşor”, susţine un dealer.
Inflaţia va creşte, dar nu se ştie cu câtDupă ce a declarat sâmbătă că, matematic, inflaţia ar putea ajunge la peste 10% după majorarea TVA, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a revenit în cursul zilei de luni cu explicaţii suplimentare. “Am precizat foarte clar că este vorba strict despre o formulă matematică. Este posibil, aşa cum am precizat atunci, ca inflaţia să fie mult mai mică. În locul comercianţilor, aş calcula de nouă ori înainte să cresc preţul”, a explicat Vasilescu, în cadrul unei emisiuni TV.

Sursa: Observator.info