Despre desfiinţarea primăriilor de comună care au în grijă mai puţin de 1.500 de locuitori a început să se vorbească mai serios în urmă cu aproximativ un an de zile. La Arad, Nicolae Ioţcu, preşedintele Consiliului Judeţean, spunea că aceste localităţi nu pot accesa fonduri nerambursabile având handicapul unei populaţii reduse şi nici nu pot cofinanţa proiecte, din cauza veniturilor locale, care uneori sunt prea mici şi pentru cheltuielile generate de propria organigramă. Trei parlamentari - Iustin Cionca, Ciprian Luca şi Mihai Calimente susţin că aceste comune mici ar trebui să fie înglobate de administraţiile mai mari din jur. Odată cu apariţia noilor normative de personal, unii primari îşi amintesc de ceea ce se vehicula referitor la absorbirea primăriilor foarte mici, de primăriile unor comune mai mari. Din calculele noastre, la Arad există 13 primării care deservesc, fiecare în parte, mai puţin de 1.500 de locuitori. Printre acestea se numără Bata, Brazii, Cărand, Chişindia, Dezna, Hăşmaş, Igneşti, Moneasa, Pleşcuţa, Şilindia, Şiştarovăţ, Ususău şi Zerind. Ultimul recensământ a fost însă realizat în urmă cu 8 ani, iar cele mai multe localităţi au pierdut în timp din locuitori, aşa că poate mai sunt câteva localităţi arădene care s-ar putea afla în aceeaşi situaţie cu cele 13 enumerate mai sus.Am luat legătura cu câţiva primari ai acestor comune, pentru a afla punctul lor de vedere în legătură cu această măsură pe care guvernanţii ar putea-o lua în considerare în vreme de criză, inspirându-se de la alte ţări europene.   La Zerind (1.380 de locuitori), Alexandru Şimandi, primarul comunei, spune că ideea pare a fi neinspirată şi dăunătoare pentru locuitorii pe care îi reprezintă: „Noi ne situăm la 12 kilometri de cea mai apropiată primărie mai mare. Ar fi un dezavantaj pentru locuitorii din Zerind, pentru că ar trebui să meargă să-şi rezolve problemele la Chişineu-Criş”.Nici primarul Marinel Jurjescu nu este încântat de perspectiva locuitorilor din Şiştarovăţ (400 de locuitori): „Nu mi se pare corect să se procedeze aşa, pentru că noi suntem izolaţi. Cea mai apropiată localitate se află la 9-10 kilometri. La noi într-un an de zile este un tranzit extraordinar datorită exploatărilor silvice”. Primarul susţine că Şiştarovăţ are nevoie în continuare de administraţie proprie, iar în acest moment primăria are 14 angajaţi, la aproape 400 de persoane care au domiciliul în această mică comună. „Nu cred că este o idee bună”, e de părere şi Mariş Rovin, primarul localităţii Şilindia (1150 de locuitori). „Oamenii nu au mijloace de transport ca să se deplaseze la Tauţ sau Târnova. Am auzit şi eu zvonuri că s-ar putea să ne desfiinţeze primăria, dar ar fi greu pentru oameni. Populaţia este îmbătrânită şi transportul în comun nu mai este ca altădată. Oamenii trebuie respectaţi, nu să-şi piardă o zi ca să meargă pentru o hârtie la primărie”, ne-a declarat edilul. Şi la Pleşcuţa (1.400 de locuitori) s-au auzit zvonuri despre o posibilă desfiinţare a primăriei, însă doar prin intermediul mass media. „Nu e o chestie simplă de pus în aplicare. Centrul geografic ar fi la noi Gurahonţ. Acolo este birou notarial, judecătorie... la Vârfuri evidenţa populaţiei. Cel mai depărtat sat al nostru se află însă la o distanţă de 18 kilometri de Gurahonţ”, spune primarul Dorel Pogan. Acesta recunoaşte că va trebui să disponibilizeze doi angajaţi ai primăriei, pentru că în acest moment are 18, iar conform noilor norme, nu poate avea decât maximum 16. „Între oameni se creează relaţii, mai ales cu agentul agricol. Oamenii îl cunosc şi el îi cunoaşte. Desfiinţarea primăriei ar avea un impact negativ, ar scădea eficienţa serviciilor de care beneficiază populaţia. Economic nu va însemna mare lucru. Oricum agentul agricol va trebui dus la Gurahonţ, pentru că el cunoaşte situaţia de aici. Oricum, durează să pui în aplicare aşa ceva”, îşi continuă raţionamentul edilul.Nici la Dezna (1370 de locuitori) nu găsim mai mult entuziasm pentru eventualitatea realizării unei primării comune cu o altă comună: „Cele mai apropiate comune, Igeneşti şi Moneasa, au aparţiunut o dată de Dezna, aşa că noi nu putem să aparţinem de ei. Nu cred că se poate realiza acest lucru, pentru că Dezna are 5 sate, este o suprafaţă mare, iar Sebiş e la aproximativ 12 kilometri de noi”, spune Maria Pop, primarul comunei cu 11 angajaţi în administraţia locală. Unul dintre puţinii edili care nu au afişat o atitudine reluctantă referitor la o asemenea măsură radicală, a fost Terentie Condea, primarul comunei Moneasa (1.100 de locuitori): „E nevoie de restructurări, dar asta probabil că ar putea să se pună în practică la alegerile din 2012. Din două primării să se facă una. Trebuie gândit totul, nu este simplu. Sebiş e la 28 de kilometri de noi. Trebuie analizat fiecare caz în parte”. În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, conform primarului, administraţia locală ar putea să aibă 16 angajaţi, „... dar noi funcţionăm sub norme, pentru că scopul meu nu a fost să dau de lucru cuiva”, adaugă Terentie Condea.Chisindia depăşeşte cu puţin 1.500 de locuitori. „Nu sunt de acord şi nici populaţia”, declară scurt şi ferm primarul Ionel Paşca. „Serviciile nu au fost aşa de bune atunci când au fost oferite de primăria din Buteni. Comuna nu agreează această idee”, continuă primarul. Conform datelor furnizate de acesta, primăria are în acest moment 12,5 posturi ocupate.Nici la Brazii (1470 de locuitori) măsura nu este îmbrăţişată de edilul-şef: „Ca primar, nu sunt de acord. Ar fi şi bine şi rău. Rău pentru că Gurahonţ are grijă mai degrabă de treburile lor şi bine că ar putea fi accesate fonduri europene. Ar fi bine totuşi să rămână şi primăria asta în funcţiune, dar cu mai puţini angajaţi”, spune Dorel Cătană. Se pare că în acest moment, în această administraţie locală lucrează 15 angajaţi, dar vor rămâne în scurt timp doar 14.Pe primarul din Bata (1280 de locuitori) nu îl sperie perspectiva: „Asta ar reduce cheltuielile. Ar putea fi o primărie mare pentru Săvârşin, Bata, Birchiş, dar unele servicii să rămână aici. Am putea să renunţăm la urbanism de exemplu, să reducem din activitate şi să avem o primărie-mamă.  Se impune aşa ceva în multe cazuri, pentru că nu ne putem descurca cu autofinanţarea, pentru că populaţia este îmbătrânită, iar colectarea de taxe şi impozite nu rezolvă mare lucru”, ne declară  primarul Ion Micurescu. În primăria din Bata lucrează în acest moment 9 angajaţi.Conform noilor normative de personal, în cazul comunelor e nevoie de un număr de 10 până la 60 de angajaţi, în funcţie de populaţia care trebuie deservită.

Sursa: Observator.info