Dan Diaconescu a făcut audienţă la Realitatea TV. Omul de guerilla al televiziunii, cel care s-a îmbogăţit din sordid (procurorii spun că şi din şantaj) a fost legitimat de o televiziune care îşi revendică standarde profesionale înalte. După ce anterior a fost validat şi de către audienţă (chiar dacă mulţi dintre cei mulţi sunt şi proşti) şi de preşedintele ţării, şi de principalii actori de pe piaţa de publicitate, Diaconescu e cu adevărat un personaj. Sigur, Dan Diaconescu autoproclamat viitorul preşedinte al României urmăreşte înainte de toate să se autovictimizeze – în direct, evident. Să se prezinte ca indezirabil politic, nu ca infractor de drept comun. Deci, martir nu şantajist.De câteva săptămâni însă, „nebunia” lui Dan Diaconescu ia amploare demagogică. Din interacţiunea cu un public (numeros, se pare) lipsit de orice reper de raţionalitate şi performanţă pe scena politică pe care obişnuim să o considerăm „dezirabilă” sau „acceptabilă”, s-a născut un pseudo-program politic. Iată câteva mostre interesante: Guvernul să impună o taxă unică pe afaceri, care să nu mai excepteze firmele multinaţionale care scot banii din ţară; Constituirea unei societăţi care să administreze avuţia naţiunii – pădurile, hidrocentralele etc. – încredinţată unui afacerist priceput, care să poată da anual fiecărui român dividende (14 euro la început, dar, asigură Diaconescu, suma va creşte, pentru că Norvegia dă fiecărui cetăţean 350 de euro anual); Arderea publică a Codului Fiscal şi înlocuirea cu o fiscalitate mai simplă. Un alt Cod Penal, care să elimine abuzurile puterii. Un preşedinte care să stea la el acasă, să se plimbe cu propria maşină, să nu cheltuiască bani publici. Evident, Diaconescu consultă şi populaţia: „ce credeţi, ar fi bine ca viitorul preşedinte să majoreze pensiile?”, întreba deunăzi pe burtiera OTV.În discursul lui Dan Diaconescu, a surprins avalanşa de promisiuni bazate pe pseudo-argumente şi exemple scoase din context, care ating toate prejudecăţile populare. Discursul show-manului de televiziune are ceva din tiradele lui Vadim Tudor. Cu mai puţină charismă şi fantezie, dar mai blând, mai puţin vindicativ.Strategia lui Diaconescu depăşeşte stadiul de mascaradă ieftină (a reuşit, iată, din nou, să polarizeze atenţia unui public numeros). Demonstrează cât de repede şi cât de uşor poate exploda în spaţiul public un demagog în aceste vremuri tulburi, cât de facil poate capta audienţa. Dan Diaconescu nu are un proiect politic, ci unul mediatic. El arată însă că există un imens potenţial pentru o mişcare politică iraţională şi nu cred că acest potenţial va rămâne nefructificat în perioada următoare. 

Sursa: Observator.info