Stire

Situl arheologic numit Valea Danciului (Cuvin): pe urmele unei civilizaţii vechi de 700 de ani

23.07.2010 ⋅ 0 comentarii

Discuţia cu prof. dr. Vasile Boroneanţ, preşedintele Secţiei de Istorie a Academiei Oamenilor de Ştiinţă – a fost un prilej de a convorbi cu o personalitate de excepţie a arheologiei româneşti  - fiu al comunei Ghioroc sat Cuvin. Dublă ocazie de mândrie completată de faptul că situl arheologic de la Cuvin denumit Valea Danciului a fost descoperit de însuşi arheologul-fiu al satului.  O adevărată personalitate în lumea arheologiei româneşti, Vasile Boroneanţ se află la Arad pentru câteva zile – vizitându-şi locurile natale aşa cum face an de an. Deşi bucureştean prin studii, profesie şi căsătorie, arheologul nu şi-a uiatat nicio clipă satul natal şi primele sale descoperiri legate de zona Cuvinului – denumită din vechime Piatra Aradului. „Pe locul sitului arheologic numit Valea Danciului (Cuvin) – am observat că din pereţii văii ies oase. Le-am adunat cu grijă şi le-am adus acasă spre studiu dorind totodată să le arăt profesorului de istorie din liceu, un om minunat care mi-a transmis dragostea şi interesul pentru istorie. Mai târziu am dovedit că acolo se dezvoltase o civilizaţie locală veche de peste 700 de ani. Aşa a început totul...” Arheologul a urmat Facultatea de Istorie şi Arheologie din Bucureşti, dar în timpul studenţiei a fost arestat – devenind deţinut politic - pentru „interpretarea greşită şi tendenţioasă a istoriei” – „fapt care mi-a adus o condamnare fără drept de apel la... 16 ani de închisoare prin  toate închisorile grele ale ţării.” Evident – când ai asemenea personalitate în faţă eşti tentat să pui zeci şi zeci de întrebări – care îşi vor găsi răspunsul într-un articol amplu – aşa cum merită acest om ce şi-a lăsat o amprentă puternică în istoria arheologiei româneşti. Trecem, deci, peste multe amănunte interesante despre cei 10 ani de închisoare executaţi zi la zi – fără cărţi, radio, scrisori – un „deceniu în care cultura a fost exclusă total din viaţa noastră” (1954-1964). Imediat după ce a scăpat din haos şi-a relaut studiile dându-şi licenţa. „Specialitatea mea este istoria veche,  paleolitic şi epipaleolitic”. 
Adevărul istoric este unul dar se descoperă în mii de fragmente de timpProfesorul Boroneanţ s-a dovedit încă de la începutul carierei sale un om deosebit de tenace, astfel că şi rezultatele au început să vină pe măsură. „Adevărul istoric este unul dar el este fragmentat în mii şi mii de adevăruri care trebuiesc găsite în derularea timpului istoric al acestui pământ. Tenacitatea şi continuitatea asigură şi aprofundarea problemei care înainte ţi se părea de nerezolvat, intangibilă. Totul se poate dar numai prin muncă asiduă.” Boroneanţ povesteşte că în timpul îndelungatei sale cariere de cercetător arheolog al vârstei istorice timpurii a săpat şi lucrat la zeci de situri. „Toate erau şi sunt importante. Eu m-am disociat de imaginea comercială a „sitului pe val” – în sensul că nu m-am aruncat niciodată spre senzaţional. Am preferat întotdeauna munca tăcută şi perseverentă pe spaţii mai puţin străbătute şi răsunătoare din punct de vedere istoric dar care mi-au adus nenumărate satisfacţii”. Întrebat care este satisfacţia sa deplină ca arheolog, profesorul oferă unul dintre cele mai frumoase răspunsuri: „toată munca pe care am desfăşurat-o pe parcursul întregii vieţi mi-a relevat un singur lucru: acest pământ a avut şi are continuitate istorică, avem tradiţii extrem de vechi care duc la strămoşii noştri dintâi. Am fost un neam puternic şi dârz şi ne vom păstra identitatea istorică, vena de bază – indiferent câtă istorie şi generaţii vor mai trece peste acest pământ!”Arheologul originar din Cuvin a făcut – de-a lungul carierei sale – săpături în vederea evidenţierii de situri arheologice  - pe toată rotunjimea pământului românesc. „Siturile se găsesc în special pe râurile apelor, fluvii – Dunăre, Mureş, Olt, Prut, Criş – acolo unde se evidenţiază şi elementul uman de grup. Cele mai importante descoperiri s-au produs la situl de la Porţile de Fier cu referire la cultura Schela Cladovei-Lepenski Vir – unde am lucrat alături de colegii sârbi. Cultura Schela Cladovei-Lepenski Vir datează din anii 7600-7800 i.Hr.”„În 1965 am făcut prima săpătură acolo. Am descoperit ceva cu adevărat nou pentru istoria preistoriei: nişte unelte făcute din colţi de mistreţ printre care se mai strecura şi câte o unealtă din cremene sau os. Nu ştiam ce descoperisem. Pe atunci se vehicula ideea neoliticului aceramic. Întâmplarea face ca în primăvara anului 1966 să înceapă construcţia barajului de la Hidrocentrala Porţile de Fier. Insula de la Ostrovul Banului s-a transformat în carieră de pietriş pentru nevoile hidrocentralei.” 
* * *Un alt fiu al comunei Ghioroc, Florian Meşter ne spune că „sunt deosebit de mândru să-i cer favoarea domnului profesor academician să accepte funcţia de preşedinte de onoare al Asociaţiei civice pe care o vom iniţia curând în comuna Ghioroc. Să nu uităm că Vasile Boroneanţ este deja declarat cetăţean de onoare al comunei, certificat printr-o Diplomă de excelenţă emisă de primăria şi consiliul local Ghioroc. „Arheologia lucrează cu date şi elemente istorice străvechi, palpabile şi abstracte – din care se ţese adevăratul fir istoric al acestui pământ. Sigur că vremurile de azi – trec nesimţitoare peste această muncă dificilă şi extrem de minuţioasă care de multe ori nu aduce satisfacţia aşteptată, este şi costisitoare dar care îşi primeşte – de fiecare dată – recunoaşterea în timp. Importantă este cercetarea şi munca întru descoperirea adevărului istoric al unei naţii, în cazul nostru – al strămoşilor noştri. Siturile arheologice trebuie să rămână intacte exact pentru ca adevărul să poată fi scos la suprafaţă la timpul potrivit!”
„Niciodată munca la un sit nu poate fi considerată a fi încheiată. Totdeauna mai este ceva de descoperit şi demonstrat, tocmai de aceea fiica mea îmi continuă munca la Porţile de Fier – fiind ca şi mine arheolog!” spune mândru profesorul 

Sursa: Observator.info

Autor: Felicia R. Gheorghe ⋅

Pentru articolul complet și alte comentarii
vizitați Observator.info
fashiondays.ro